Stii ceva? Nu imi poti fura bucuria de a face ceva. Nu iti permit. Ai vrut sa stii, nu? Foarte bine, ti-am zis adevarul. Daca te deranjeaza, inteleg. Numai ca nu imi poti interzice nimic. Nu imi poti fura libertatea, nu imi poti impune anumite lucruri. Nu-mi spune tu mie ca mi-ai dat libertatea sa fac ce cred ca e mai bine pentru mine. NU ai cum sa imi dai tu mie libertate. Libertatea mea o detin doar eu, numai eu, daca vrei sa imi dai libertatea ta, asta e altceva. Dar tu nu imi dai mie libertatea mea. Si nu imi zice pur si simplu ca ar fi exact cum am spus eu. Mi-o mai si arunci asa in fata... M-ai obligat pur si simplu sa inteleg ca pana la urma o sa fac asa cum ai spus tu. Ei bine, nu merge asa. Daca vreau, fac cum ma taie pe mine capul. Am crezut ca ai inteles, dar nu ai inteles nimic.
Nu.
"-Cauta. Continua sa cauti. -Ce vrei sa caut? -Eu? Nu vreau sa cauti nimic. Tu vrei sa cauti. Asa ca nu renunta. Poate vei gasi ceea ce cauti..." Da...am cautat. Si am gasit. Ce? Multe. Ceea ce imi doream...nu. Dar ceea ce nu imi doream, da. ...Am gasit lumea asta nebuna. Am gasit durerea. Am gasit si iubirea, de doua ori pana acum, dar in mult mai multe feluri. ...Am gasit suflete. Da, am gasit suflete. Grele si pline de noroi... Dar si usoare, curate. Deci am gasit lumea. Care ne duce pe toti jos, acolo, in iadul lui Chirila. Chiar asa, nimeni nu-mi va scoate din cap ideea ca lumea e nebuna...
Ploua.
Off, tot nu reusesc sa scriu cum aliniat si spatiu intre paragrafe. :( Cred ca am umbalt eu pe aici si nu stiu ce i-am facut, ca nu pot sa imi dau seama. :| Asa ca, pentru povesti... intrati aici http://i-am-helena.blogspot.com/ :) Acolo merge sa scriu asa :D
Si a uitat.
Merge pasind usor pe cimentul tare, cu privirea la sireturile adidasilor. Afara e frig, dar nu il simte, si nu aude nimic, din cauza melodiei care resuna tare din castile mp3-ului. Astfel nu aude cand El o striga. Si merge inainte, totusi cu o mica speranta in suflet ca El va veni dupa ea... "A uitat." isi spunea ea in gand. Si atunci, o mana rece i se aseaza pe umarul gol. Se intoarce speriata, iar privirea ii patrunde direct in ochii Lui. Se cutremura. -Hei...! Ce faci aici singura? De ce nu m-ai asteptat? -Nu stiu... Am plecat pur si simplu. Am crezut ca ai uitat... -Cum sa uit?? Nu iti amintesti ca ti-am spus ca orice faci, orice cuvant pe care il rostesti inaintea mea ramane prins aici? ...El ii lua mana intr-a lui, apoi i-o duse in dreptul inimii sale. -Toate vor ramane prinse aici, intiparite, pentru totdeauna. Ea ii zambi. Apoi se cuibari in bratele lui. -Te iubesc! ii sopti El. "...si totusi, o sa uite..." Si a uitat.
Leapsaaaa :)))
- Sunt... cam dusa cu pluta.
- As vrea... un aparat foto bun de la Canon :D
- Pastrez... tot felul de maruntisuri intr-un cufar de lemn.
- Mi-as dori... sa intru la facultate unde vreau eu.
- Nu-mi place... sa fac ce mi se spune.
- Ma tem de... faptul ca oricand as putea pierde pe cineva drag.
- Aud... voci cand am depresie. :))
- Imi pare rau... pentru greselile pe care le-am facut.
- Imi place... sa ii stiu pe ceilalti fericiti.
- Nu sunt... aceea care as fi vrut sa fiu.
- Cant... oriunde si oricand.
- Niciodata... nu am facut bungee jumping. [vreau sa fac :D]
- Rar... mananc ce nu imi place.
- Plang... mult.
- Nu sunt... mereu simpatica.
- Urasc... minciuna si ipocrizia.
- Sunt confuza... mai tot timpul.
- Am nevoie... de oameni langa mine.
- Ar trebui... sa fiu mai intelegatoare si mai apropiata de parintii mei.
- As putea... sa ma las de fumat, dar nu vreau. :))
Abonați-vă la:
Postări (Atom)





